Cum poate un primar să câștige respectul unei comunități când tot ce face nu are ca rezultat nimic altceva decât întoarcerea urii, dezgustului sau măcar a disprețului asupra sa?! Deunăzi, căci mă feresc cât pot și evit Bucureștiul, am avut neșansa să traversez Calea Victoriei. Și prima întrebare care mi-a venit în cap, la vederea pistei de bicilete, atât de contestată la apariția sa, a fost „băi nene, ăștia au cap sau au doar niște fonduri pe care trebuie să le cheltuiască?!”
Ziua în amiaza mare, Calea Victoriei plină de mașini, ca de obicei. Jumătate din carosabil a fost sacrificat pentru bicicliști. Aceștia au o pistă de pe care dacă ar vrea, ar putea decola. Cu tot cu bicicletele lor.
Pista, evident aproape goală.
Iată un set de întrebări care nu-mi dau pace de atunci:
*OK, bicicliștii au și ei drepturi, că doar nu trăim în junglă. Dar de ce drepturile lor primează și sunt puse înaintea drepturilor șoferilor?
*Bicicliștii nu plătesc nicio taxă, șoferii platesc cu sacul.
*Șoferii plătesc acciza suplimentară instituită de Ponta, pe lângă celelalte taxe, accize, suplimente de șpagă și alte artificii care au făcut carburantul să coste aproape cât aurul.
*Șoferii plătesc impozit pe auto. Cu cât mai mare mașina, cu atât mai mare impozitul.
*Șoferii plătesc asigurare, cel puțin pe cea obligatorie, de tip RCA. La fel, cu cât mai mare capacitatea cilindrică, cu atât mai mare valoarea asigurării.
*Șoferii plătesc încă o taxă de drum, sub forma rovignetei.
*Șoferii sunt cei care dau sens unei întregi piețe auto: producători și dealeri auto, producători și dealeri de carburant, uleiuri, piese de schimb, accesorii. Bicicliștii își cumpără câteva spițe pe an. A compara cele două piețe ar însemna să compari merele cu elefenții.
*Șoferii își verifică mașinile la RAR, fac ITP o dată la doi ani sau anual dacă profesează cu mașina.
Bicicliștii nu plătesc nimic din toate astea, nu sunt cvuprinși în nicio evidență, pedalatul nu îi costă nimic, însă au drepturi. Drepturi care îi incomodează pe șoferi, cei care din puținul lor fac posibil ca în țara asta să mai apară câte un metru de autostradă pe an. Mi se pare mie sau pur și simplu democrația se termină atunci când libertatea unuia vine în contradicție cu cea a celuilalt? Și când cel care plătește este pus la coadă pentru că unui hipster i s-a năzărit că pe acolo are și el drepturi.
Oare nu cumva acest tip de abordare îi va irita și mai tare pe șoferi? Nu ar fi ei îndreptățiți să refuze să mai plătească ORICE dări către statul care îi jecmănește fără să dea nimic înapoi? Să plătească bicicliștii! Ce, democrație înseamnă numai drepturi, nu și îndatoriri?!
